O femeie din Iran risca sa fie lapidata in orice moment

Preluat din 9AM

O femeie in varsta de 42 de ani, Sakineh Mohammadie Ashtiani, mama a doi copii, ar putea fi lapidata in orice moment, dupa ce a fost condamnata la moarte pentru adulter, a avertizat un activist iranian pentru drepturile omului, in timp ce comunitatea internationala a condamnat aceasta sentinta.
Numai o campanie internationala care sa exercite presiuni asupra regimului de la Teheran ii poate salva viata, potrivit activitstului Mina Ahadi, lider al Comitetului international impotriva lapidarii si pedepsei cu moartea, relateaza CNN.

"Din punct de vedere legal s-a terminat. Este o afacere incheiata. Sakineh poate fi ucisa pietre in orice clipa. De aceea am decis sa incepem o miscare publica internationala foarte ampla. Numai acest lucru poate ajuta", a explicat el, potrivit NewsIn.

Potrivit Codului Penal iranian, Ashtiani va fi ingropata pana la piept, iar pietrele aruncate in ea vor fi suficient de mari pentru a provoca durere, dar nu suficient de mari pentru a o ucide imediat.

Femeia, originara din orasul Tabriz, din nordul tarii, a fost condamnata pentru adulter in 2006. Ea a fost obligata sa marturiseasca, dupa ce a fost supusa la 99 de lovituri de bici, a spus avocatul pentru drepturile omului Mohammad Mostafaei. Ulterior, ea si-a retractat declaratia si a negat ca ar fi facut ceva gresit.

Condamnarea sa nu s-a bazat pe marturisiri, ci pe parerea a trei dintre cei cinci judecatori care s-au ocupat de caz, potrivit lui Mostafaei. Ea a cerut iertare din partea judecatorilor, dar acestia i-au refuzat-o.

Potrivit articolul 74 din Codul Penal iranian, trebuie sa existe cel putin patru martori - patru barbati sau trei barbati si doua femei - pentru a condamna la moarte prin lapidare un suspect de adulter. Insa in cazul lui Ashtiani nu au existat martori.
Ahadi a explicat ca adesea sotii isi acuza sotiile de astfel de fapte pentru a putea iesi dintr-o casnicie.

Circumstantele cazului lui Ashtiani nu sunt o exceptie in Iran, potrivit Amnesty International. "Majoritatea celor condamnati la moarte prin lapidare sunt femei, care sufera disproportionat in urma unei astfel de pedepse", a explicat organizatia pentru apararea drepturilor omului, intr-un raport din 2008.

La Washington, Departamentul de Stat a criticat pedeapsa la care ar urma sa fie supusa Ashtiani, spunand ca provoaca ingrijorari serioase privind incalcarea drepturilor omului de catre Guvernul iranian.

Si Ministerul norvegian de Externe l-a convocat luni pe ambasadorul Iranului la Oslo, pentru a protesta fata de condamnarea la moarte a femeii.

La randul sau, Franta a cerut republicii islamice sa suspende executia lui Ashtiani, a precizat Ministerul de Externe de la Paris.

Scandal in Iran din cauza echipamentul fotbalistelor

Echipa de fotbal feminin a Iranului ar putea rata Jocurile Olimpice pentru tineret, programate in august in Singapore, din cauza unei dispute privind tinuta islamica a jucatoarelor.

Vicepresedintele departamentului de educatie fizica al Iranului, Marzieh Akbarabadi, a declarat joi in presa locala ca noua tinuta "este nepotrivita", dar nu a detaliat, potrivit Associated Press.

Akbarabadi a mai declarat ca tinuta nu reprezenta ceea ce s-a convenit si ca Iranul "nu trebuie sa-si trimita echipa in Singapore cu orice pret".

Tinuta fotbalistelor iraniene trebuia sa fie un compromis cu regulile FIFA. In 2007, forul mondial a interzis valurile traditionale, numite hijab, care protejeaza modestia femeilor islamice, din motive de securitate si pentru a preveni declaratiile politice sau religioase pe teren.

Noua costumatie este compusa dintr-o boneta similara cu cea a inotatorilor, bluze cu maneci lungi, pantaloni trei sferturi si sosete lungi. Noul sort alb, creat de designerii iranieni, are detalii in culorile steagului tarii, rosu si verde.

Akbarabadi a parasit antrenamentul in semn de protest, miercuri, la prezentarea echipamentului.

Echipa feminina a Iranului este asteptata sa joace in Singapore la un turneu cu sase echipe. 3.600 de sportivi, cu varstele cuprinse intre 14 si 18 ani, vor concura la Jocurile Olimpice pentru tineret.

Disputa interna

Comentarile lui Akbarabadi par sa indice mai mult o disputa interna mai degraba decat o neintelegere cu FIFA. Oficialul iranian a mai remarcat ca designerii vestimentari puteau sa creeze un costum apropiat atat de standardele FIFA, cat si de regulile islamice.

Regulile religioase le impun femeilor islamice sa se acopere din cap pana in picioare, ele avand voie sa isi arate doar fata.

Presedintele Federatiei Iraniene de Fotbal, Ali Kaffashian, sustine insa noua costumatie, despre care spune ca respecta toate regulile in vigoare. Cu toate acestea, varianta finala a costumului de joc ar putea suferi modificari, in zilele viitoare.
Sursa: http://www.ziare.com/international/iran/scandal-in-iran-din-cauza-echipamentul-fotbalistelor-1028105

Iranul a scos un catalog al frizurilor "acceptabile"

Ministerul iranian de Cultura a scos o brosura a frizurilor "acceptabile" pentru barbati, in asa fel incat locuitorii tarii sa nu mai simta imboldul de a se tunde precum occidentalii.

Frizura "cu tepi" si nici coada de cal nu se regasesc in paginile catalogului, relateaza The Telegraph. In brosura apar doar barbati proaspat barbieriti, tunsi sport, uneori dati si cu gel, cu un aspect acceptabil pentru cultura islamica.

Frizurile propuse sunt inspirate de culoarea tenului tipica iranienilor, cultura, religie si lege islamica, a explicat un oficial care se ocupa de promovarea catalogului in cadrul unui festival.

Adesea in Iran sunt arestati barbati si femei imbracati sau tunsi neppotrivit in cadrul raidurilor. Cei mai multi dintre barbatii retinuti poarta frizura cu tepi si jeansi cu talie joasa. Mai multe frizerii din Iran au fost inchise pentru ca promovau "frizurile decadente din Vest".
Sursa: http://www.ziare.com/life-style/barbati/iranul-a-scos-un-catalog-al-frizurilor-acceptabile-1027340

Cu Mahmoud, despre non-proliferare

După cum scriam într-un articol care nu a apărut, dar va apărea în paginile, cel mai probabil electronice, ale FP România, tocmai s-a terminat Conferinţa Tratatului de Neproliferare de la New York, acolo unde s-a discutat iar contradictoriu pe tema „big iranian nuclear kaboom, on Israel’s porch”. Conferinţa a debutat, aşa cum veţi afla din minunatul articol, pe care-l voi linkui aici când apare, cu un discurs fulminant al preşedintelui iranian, Mahmoud Ahmadinejad, care, spre deosebire de alte dăţi, a aplicat tactica „focu’ la ei” foarte convingător. Pe lângă pledoaria în favoarea dreptului inalienabil la energie ieftină, aducătoare de prosperitate, Ahmadinejad a atacat punerea în aplicare a NPT-ului şi organismului de control şi reglementare în domeniul energiei nucleare al Naţiunilor Unite, AIEA. Preşedintele iranian a venit şi cu o propunere în 11 puncte de modificare a respectivei instituţii, pe care, aţi ghicit, a făcut-o publică în cadrul discursului de pe 3 mai.

Între timp, conferinţa s-a şi încheiat, pe 28 mai exact, fără a se încheia cum şi-ar fi dorit causticul preşedinte iranian. Surpriza pregătită de Statele Unite, a fost un draft al unei Rezoluţii de condamnare a Iranului, pe care, cu siguranţă, s-a negociat puternic în spatele uşilor închise. Condamnare despre a cărei posibilitate am vorbit în martie.

Până acum, Iranul s-a bazat în jocul diplomatic pe două atuuri, care i-au permis să joace tare, eludând restricţiile Consiliului de Securitate: Rusia şi China, ambele având drept de veto. Totuşi, se pare că americanii şi, implicit, în umbră, Israelul au obţinut o victorie în lupta diplomatică de restrângere a opţiunilor iraniene. Rusia, după ce a jucat cartea americană în aprilie, la Summitul de la Washington referitor la securizarea deşeurilor nucleare, se pare că va merge iar pe mâna lui Obama, susţinând eventualele sancţiuni.

Ahmadinejad s-a repliat şi a atacat decizia rusă, condamnând-o furtunos. Preşedintele Iranului a spus că „ar fi fost mai înţelept ca partea rusă să reflecteze mai mult la propunerea americană”, retorică respinsă de diplomaţia rusă. De fapt, reprezentantul Rusiei a explicat, într-un limbaj diplomatic convingător, că Rusia „nu susţine nici poziţia americană, nici cea iraniană, ci propriile filosofii şi interese geopolitice”.
Pierzând un punct de sprijin, Iranul nu mai are decât o singură legătură puternică, care i-ar fi putut susţine cauza – China. China care are interese comerciale şi mai important, importă materie primă din Iran, fapt ce o face mai sensibilă la interesele Teheranului. Totuşi, in aceste momente şi Imperiul de Mijloc este într-un „diplomatic tightspot”. Două din statele problemă ale tablei geopolitice, Iranul şi Coreea de Nord, ambele susţinute de Beijing, sunt în mijlocul unor crize, ce ţin primele pagini ale ziarelor. Aşadar, chinezii susţin şi ei pachetul de măsuri agreat de ruşi şi de americani, singura grijă avută în vedere fiind ca restricţiile să nu afecteze relaţiile comerciale dintre cele două ţări.

Având în vedere creşterea presiunii asupra sa şi a textului rezoluţiei aflat în buzunarul american şi binecuvântat de China şi de Rusia, Teheranul pare că devine mai flexibil. Din ce în ce mai…

Sursa: www.athenian-legacy.com

Iranienii nu mai au voie sa aiba caini

Iranienii nu mai au voie sa aiba caini ca animale de companie si pot fi amendati daca sunt prinsi cu patrupedele in masina sau in parcuri, dupa ce un cleric iranian a decretat oficial ca cel mai bun prieten al omului este un animal murdar si trebuie evitat.

Cainii erau deja considerati "murdari", in traditia islamica, insa pana acum nu a existat o masura oficiala care sa interzica detinerea lor ca animale de companie, transmite Reuters.

"Prietenia cu cainii este o imitatie oarba a lumii occidentale. In vest sunt multi oameni care isi iubesc mai mult cainii decat sotiile si copii", a declarat marele ayatollah Naser Makarem Shirazi, cel care a emis ordinul religios.

Singurii caini acceptati sunt cei de paza sau ciobanesti, iar detinerea animalelor in alte scopuri poate fi sanctionata acum cu amenda si cu confiscarea patrupedelor.

Desi Coranul nu interzice in mod explicit contactul cu cainii, clericul iranian sustine ca exista numeroase alte texte islamice in care acestia sunt considerati "murdari".

Iran cleric says dogs "unclean" and not to be kept as pets
http://www.reuters.com/article/idUSTRE65I0M220100619
(Reuters) - A senior Iranian cleric has decreed dogs are "unclean" and should not be kept as pets -- a move aimed at discouraging Western-style dog ownership in the Islamic state, a newspaper reported on Saturday.

Dogs are considered "unclean" under Islamic tradition but, while relatively rare in Iran, some people do keep them as pets.

By issuing a fatwa -- a religious ruling -- Grand Ayatollah Naser Makarem Shirazi has sent a clear message that this trend must stop.

"Friendship with dogs is a blind imitation of the West," he was quoted as saying in Javan daily. "There are lots of people in the West who love their dogs more than their wives and children."

Guard dogs and sheep dogs are considered acceptable under Islamic law but Iranians who carry dogs in their cars or take them to public parks can be stopped by police and fined.

The Koran does not explicitly prohibit contact with dogs, Shirazi said, but Islamic tradition showed it to be so. "We have lots of narrations in Islam that say dogs are unclean."

The interpretation of religious rules on personal conduct is a constant source of debate and potential conflict in Iran which has been an Islamic republic since a revolution ousted the Western-backed Shah in 1979.

In a television interview last week, President Mahmoud Ahmadinejad weighed in on the issue of the Islamic dress code, saying women who fail to cover their hair completely should not be harassed by the police.

Morality police are conducting their annual crackdown and women who reveal strands of hair are liable to be stopped in the streets for failing to respect the dress code, or "hijab."

Ahmadinejad's surprisingly liberal view was condemned by fellow hard-liner politicians and senior clerics "I wish he had not said those words about the hijab," Grand Ayatollah Ahmad Jannati told the faithful during the week's Friday prayers, in a rare criticism of the president.

"We are grappling with many problems including economic and political ones but the issues of morality and ethical security are among the important issues that cannot be ignored," he said.

Tehran University has set up a thinktank "to investigate the problems related to hijab," the representative of Supreme Leader Ayatollah Ali Khamenei to the university announced on Monday.

(Editing by Matthew Jones)

Schimbarea la faţă a Iranului?

Evoluţiile din ultimele săptămâni ar putea semnala o relansare a relaţiilor dintre SUA şi Iran.

Acordul încheiat la Geneva, la 1 octombrie, între Iran şi grupul celor 5+1, reunind statele membre permanente ale Consiliului de Securitate (SUA, Rusia, China, Marea Britanie şi Franţa) plus Germania, reprezintă un compromis major în relaţia dintre Teheran şi comunitatea internaţională. Mai mult, întâlnirea dintre negociatorul şef iranian Saeed Jalili şi William J. Burns, numărul 3 în ierarhia Departamentului de Stat, nu are precedent în relaţiile la nivel înalt dintre Iran şi SUA din ultimii 30 de ani. După un prânz de 45 de minute între cei doi oficiali, Iranul a acceptat ca, în termen de două săptămâni, să pună la dispoziţia inspectorilor Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA) centrul de la Qom – o instalaţie clandestină de îmbogăţire a uraniului deconspirată de SUA spre sfârşitul lunii septembrie. Totodată, Teheranul a anunţat disponibilitatea sa de a trimite în Rusia, respectiv Franţa trei sferturi din stocul său cunoscut de uraniu uşor îmbogăţit pentru a fi reconfigurat şi folosit într-un reactor de cercetare medicală din Teheran.

Totuşi, este puţin probabil să asistăm la o schimbare la faţă a regimului Ahmadinejad, un regim care nu cu foarte mult timp în urmă ameninţa să şteargă de pe faţa pământului Israelul. Nu numai că Iranul are în spate o lungă istorie de activităţi clandestine care încalcă flagrant tratatul de nonproliferare şi rezoluţiile Consiliului de Securitate, însă episodul recent al descoperirii facilităţilor de îmbogăţire a uraniului dezvoltate într-o bază militara lânga Qom (un centru similar a fost identificat şi la Natanz în 2002) pare să confirme faptul că Iranul nu a renunţat niciun moment la intenţia dezvoltării unei componente militare a programului său nuclear. În plus, cu numai câteva zile înainte de Acordul de la Geneva, Teheranul a dorit să-şi etaleze capacităţile balistice testând cu succes o rachetă Shabab-3, cu o rază de acţiune de 1.300 de km, care poate lovi ţinte de pe teritoriul Israelului. Şi totuşi, de ce a ales Ahmadinejad să facă acum aceste concesii?

A fost o mişcare tactică menită să prevină o izolare internaţională şi o consolidare a regimului de sancţiuni economice. Mai mult, Ahmadinejad a câştigat un timp preţios, la adăpostul căruia activităţile de îmbogăţire ar putea continua. Există încă numeroase semne de întrebare pe care Teheranul nu le-a clarificat. Între timp, mai multe publicaţii occidentale, precum The Economist sau Newsweek, au relatat faptul că serviciile secrete din Marea Britanie, Germania, Franţa şi Israel par să fi ajuns la concluzii similare: programul iranian de înarmare nucleară continuă. Mai mult, în ediţia sa din 3 octombrie, New York Times vorbea de un raport intern al AIEA care acuza Iranul că dispune de „know-how“-ul de a produce focoase nucleare.

Nu este exclus ca, în curând, Occidentul să fie pus în faţa unui fapt împlinit: un Iran nuclear. Temându-se de o astfel de perspectivă, mai mulţi foşti oficiali neocoservatori din Administraţia Bush au pledat recent în sprijinul unor măsuri militare preventive. Şi totuşi, ar mai exista opţiunea răului cel mai mic: „lumea ar putea din nou să se bazeze pe un echilibru al terorii nucleare (care, să nu uităm, i-a oprit pe Mao şi Stalin, lideri consideraţi mult mai periculoşi decât Republica Islamică), completat fiind de o iniţiativă similară propunerii senatorilor Nunn-Lugar din cazul Rusiei, şi care ar ţine departe focoasele nucleare de fanaticii Gărzii Revoluţionare. Nu este o opţiune glorioasă, dar ar înlătura ameninţarea unor lovituri preventive asupra Iranului, anulând concomitent posibilitatea unui atac nuclear asupra Israelului“, crede John Hulsman.

Sursa: Revista 22

Irak - teocraţie islamică

Sursa: Ziarul de Mureş

Perspectivă de coşmar la Casa AlbăStatele Unite sunt pe cale să eşueze în misiunea lor de a crea un stat laic, pro-occidental în Irak. Nemulţumirea tot mai mare a populaţiei faţă de ocupanţii americani şi recrudescenţa sentimentelor religioase îndreaptă ţara spre un regim de tip islamic, asemănător celui existent în Iran. Capetele lucide din interiorul administraţiei Bush recunosc că există şanse minime de a evita instaurarea legii islamice pe teritoriul irakian.

"Dacă ar fi meditat mai serios la o asemenea perspectivă, administraţia Bush şi-ar fi schimbat poate planul de invadare a Irakului". Aceste cuvinte nu aparţin unui cleric musulman, ci lui Noah Feldman, profesor de Drept la Universitatea din New York. Feldman, un expert de frunte în legea islamică, a lucrat până în vară în funcţia de consilier al actualului administrator al Irakului. În prezent, juristul evreu de 32 de ani este consilier pe lângă Casa Albă al Autorităţii Provizorii americane şi al Consiliului Guvernamental din Irak. Feldman a avertizat recent că liderii irakieni pregătesc un proiect de constituţie care prevede un rol oficial pentru islam: "Este foarte posibil ca produsul constituţional final să nemulţumească mulţi membri ai guvernului american. Nu va arăta deloc aşa cum şi-au imaginat ei. Orice guvern ales în mod democratic este puţin probabil să fie laic. Şi, cinstit vorbind, puţin probabil să fie pro-american."
Opiniile pesimiste ale lui Feldman i-au iritat pe oficialii Pentagonului, care l-au trimis pe acesta la Bagdad tocmai din cauza cunoştinţelor sale vaste privind legea islamică. Juristul evreu a fost acuzat că este "moale" în privinţa islamului. Cu toate acestea, Feldman pledează pentru demararea tratativelor cu democraţii islamişti. El susţine că partidele islamiste se vor ridica oricum, şi că vor deveni şi mai periculoase dacă vor fi scoase în ilegalitate de autorităţile seculare.
Această perspectivă a trezit îngrijorare şi opoziţie la Casa Albă şi Pentagon. Înainte de declanşarea războiului, durii din administraţia Bush considerau că înlăturarea regimului lui Saddam Hussein va fi primul pas spre remodelarea Orientului Mijlociu. În viziunea lor, Irakul ar fi urmat să se transforme într-un stat democratic, laic, capitalist, un adevărat far călăuzitor pentru vecini săi, sub conducerea unor lideri precum Ahmad Chalabi, de orientare seculară. Proiectul administraţiei Bush mai stabilea transformarea Irakului într-o federaţie formată din 18 provincii, care să împiedice diversele grupuri etnice şi religioase să ameninţe stabilitatea unei regiuni şi aşa foarte frământate.

Pericolul şiit
Realitatea din teren este însă cu totul alta. Cea mai mare ameninţare pentru planurile americane vine din partea musulmanilor şiiţi, care reprezintă peste 60 la sută din populaţia de 24 de milioane de locuitori a Irakului. Sub regimul lui Saddam Hussein, membru al comunităţii sunite, care formează aproximativ 30 la sută din populaţia ţării, şiiţii au fost oprimaţi cu brutalitate. Imediat după căderea fostului lider irakian, clericii şiiţi s-au arătat extrem de activi, preluând controlul asupra mai multor oraşe din sudul ţării. Ei au anunţat că nu sunt dispuşi să tolereze o prezenţă americană prelungită pe teritoriul irakian: "Pentru început, opoziţia noastră faţă de ocupaţia străină va fi exprimată prin mijloace paşnice. Apoi, dacă vom constata că acest fel de opoziţie nu duce la nici un rezultat, vom decide ce avem de făcut în continuare". La Washington, acest avertisment este luat tot mai mult în serios, deoarece, din experienţele anterioare, americanii au învăţat că martiriul face parte integrantă din cultura şiită. În anii '80, militanţii şiiţi au recurs la atentate sinucigaşe împotriva puşcaşilor marini şi a Ambasadei SUA din Beirut, pentru a-i scoate afară pe americani din Liban. Şi mai îngrijorătoare este legătura dintre şiiţii irakieni şi cei iranieni. Înaintea declanşării războiului, americanii considerau că şiiţii din Irak sunt mai laici decat cei din Iran. Acestă diferenţă era considerată de Washington un argument puternic pentru evitarea instaurării pe teritoriul irakian a unei teocraţii de tip iranian. În realitate însă, Consiliul Suprem al Revoluţiei islamice din Irak, principala grupare a şiiţilor irakieni, este patronat de guvernul de la Teheran. Implicaţiile acestui fapt sunt clare. Cum SUA a declarat în repetate rânduri că nu va tolera ca o teocraţie şiită să deturneze planurile americane de instaurare a democraţiei în Irak, singura necunoscută a mai rămas aceasta: când vor izbucni confruntările dintre fanaticii şiiţi şi soldaţii americani?

Denumirea de şiiţi provine din prescurtarea termenului Shiat Ali, care înseamnă "Partizanii lui Ali". Ali este figura centrală aflată la originea sciziunii islamului în şiiţi şi suniţi, petrecută în deceniile care au urmat morţii lui Mahomed, în 632. Suniţii îl consideră pe Ali, fratele lui Mahomed, al patrulea şi ultimul din califii "corect călăuziţi" care i-au succedat lui Mahomed. Şiiţii consideră că Ali ar fi trebuit să fie primul calif şi că la conducerea musulmanilor trebuie să fie numai descendenţii direcţi ai lui Mahomed.

Suniţii nu au un cler oficial, ci doar învăţaţi şi jurişti, ale căror păreri nu sunt obligatorii. În schimb, şiiţii sunt conduşi de imami, lideri spirituali care interpretează legea şi tradiţia. Caracteristica teologiei şiite este glorificarea suferinţei şi martiriului şi aplicarea strictă a legilor Coranului în viaţa publică. Suniţii şi şiiţii sunt de acord asupra învăţăturilor fundamentale ale islamului - Cei Cinci Stâlpi - şi se recunosc unii pe alţii drept musulmani. Singura ţară musulmană în care şiiţii sunt la putere este Iranul.

Marturii platite ale britanicilor din Iran

Sursa: www.9am.ro

Arthur Batchelor si Faye Turney au povestit pe bani buni cum au fost facuti sa creada ca vor fi omorati si cum s-a incercat convertirea lor la Islam
Decizia de a permite celor 15 militari britanici care au fost arestati in Iran sa vanda presei marturiile despre perioada lor de detentie, care a starnit critici dure la finele saptamanii precedente, a apartinut Marinei britanice, a declarat un purtator de cuvant al premierului, Tony Blair", citat de Mediafax. Aceasta hotarare a fost luata de Marina, in urma unor consultari cu prim-ministrul, conform cotidianului Daily Telegraph. Ministrul Apararii, Des Browne, a anuntat, sambata, ca a aprobat vanzarea "marturiilor" depuse de cei 15, dar luni seara a revenit asupra acestei decizii, interzicand orice marturie platita a militarilor si cerand reexaminarea regulamentelor in vigoare. "Recunoastem ca este vorba despre o decizie dificila a Marinei si ca nu exista un raspuns usor la aceasta problema", a explicat Daily Telegraph.

Doi dintre militarii britanici capturati in Iran, Arthur Batchelor si colega sa, Faye Turney, au reiterat cererile Ministerului londonez al Apararii si au adresat presedintelui iranian, Mahmud Ahmadinejad, o solicitare scrisa de returnare a ambarcatiunilor in care se aflau, in momentul interpelarii, relateaza Daily Mirror. Capturarea acestor ambarcatiuni reprezinta o mare pierdere pentru HMS Cornwall, respectiv 200.000 de lire sterline (aproximativ 300.000 de euro).

Arthur Bathelor a cerut returnarea ambarcatiunilor, reiterand cererea transmisa in ziua eliberarii ostaticilor, la sfarsitul saptamanii trecute. Arthur si Faye se ocupau de respectiva ambarcatiune (pe care au denumit-o "Daisy") in momentul in care vasul a fost retinut, alaturi de un echipament de navigatie, in valoare de 2000 de lire sterline (circa 3000 de euro), 14 arme in valoare de 500 de lire fiecare (734 euro), doua pistoale, aparatura electrica si electronica. Arthur, cel mai tanar dintre cei 15 captivi britanici (20 de ani), a dezvaluit, in urma cu doua zile, natura cadourilor care le-au fost oferite de catre Ahmadinejad, dupa eliberare.

I-au schimbat iPod-ul

Intr-un interviu acordat tabloidului Daily Mirror, Arthur si-a exprimat nemultumirea pentru faptul ca iranienii i-au confiscat iPod-ul, in valoare de 235 de euro, oferindu-i in schimb "marfa de duzina". Sacii de cadouri contineau printre altele, 11 carti, menite sa converteasca cititorul la Islam, spre exemplu: "Tinerete si Moralitate", "Invitatia Divina" sau "Iranul dintr-o privire", plus caramele cu fistic si CD-uri si DVD-uri care nu functionau, un costum "de drum" ieftin, demodat si de dimensiuni nepotrivite. Batchelor a fost bruscat dupa ce militarii iranieni au aflat ca este navigator si au crezut ca el era comandantul barcii in care se aflau militarii britanici. Gardienii, care il poreclisera Mr. Bean, l-au incatusat, l-au legat la ochi, l-au lovit cu brutalitate. "Era mai mult decat inspaimantator", spune britanicul

Iranul condamnă încă un activist la moarte

Iranul condamnă încă un activist la moarte

Iranul a condamnat la moarte încă un activist al opoziţiei sub acuzaţii legate de dezordinea postelectorală din această ţară, transmite Associated Press.

Sentinţa ridică la cel puţin 10 numărul celor pasibili de pedeapsa capitală şi judecaţi în cadrul unui proces colectiv asupra tulburărilor urmate alegerilor prezidenţiale disputate din Iran din iunie trecut.
Site-ul internet al sistemului judiciar al ţării a indicat că activistul a fost condamnat pentru Moharebeh, sau nesupunere faţă de Dumnezeu, şi a primit pedeapsa capitală. Potrivit relatării online, alte opt persoane au fost condamnate la pedepse nespecificate cu închisoarea.

Cei opt au fost arestaţi în confruntările mortale de la sfârşitul lunii decembrie între protestatari ai opoziţiei şi forţele de securitate, potrivit site-ului menţionat de AP. Cei condamnaţi nu sunt identificaţi şi nici nu se precizează când au primit aceste pedepse.

Google semnalează dificultăţi de acces la mesageria Gmail în Iran

Google semnalează dificultăţi de acces la mesageria Gmail în Iran

Grupul american Google a indicat miercuri că utilizatori de internet l-au alertat asupra unor dificultăţi de a accesa mesageria lor Gmail în Iran, în timp ce el nu a detectat nicio problemă tehnică pe reţelele sale.

"Am aflat din partea unor utilizatori de internet în Iran că ei au probleme de acces la Gmail. Noi putem confirma o puternică scădere a traficului, am examinat reţelele noastre şi am descoperit că ele funcţionează corect", a indicat o purtătoare de cuvânt într-un comunicat adresat prin poşta electronică.
"De fiecare dată când avem probleme în serviciile noastre încercăm să le rezolvăm cât mai rapid posibil întrucât considerăm că oamenii trebuie să aibă peste tot posibilitatea de a comunica liber online. Din păcate, câteodată nu este de competenţa noastră", conchide comunicatul, citat de AFP.

The Wall Street Journal a indicat la rândul său că autoritatea iraniană de telecomunicaţii a suspendat mesageria Google şi a anunţat lansarea în curând a unui serviciu de mesagerie naţional, în momentul când autorităţile se mobilizează pentru a înăbuşi manifestaţii ale opoziţiei prevăzute joi.

Iran

Republica Islamica Iran( Al-Jumhuriya-I-Islami Iran) este situata in Asia de Sud-Vest intre 25°-40° latitudine nordica si 44°-63° longitudine estica. Se invecineaza cu Armenia, Azerbaidjan, Marea Caspica, Turkmenistan, Afghanistan, Pakistan, Golful Oman si Golful Persic, Iraq si Turcia.
Are o populatie de 68 738 000 locuitori (in 1996), raspanditi pe un teritoriu vast de 1 650 000 de km². Densitatea medie a populatiei este de 42 loc/km². Majoritatea populatiei este compusa din iranieni (65%), apoi urmeaza turco-tatarii (20%), kurzii (10%), armenii (3%) si arabii (2%). Cea mai mare parte a populatiei se afla in nordul si nord-vestul tarii, cu puternice concentratii de-a lungul tarmului Marii Caspice, in jurul Teheranului si in provinciile Azerbaijan Bakhtari si Azerbaijan Khavari ; alte concentrari mai importante de populatie se intalnesc in sectorul nordic al tarmului Golfului Persic, in jurul orasului Mashhad. O treime din suprafata Iranului este nelocuita. Islamismul reprezinta in aceasta tara religia de stat (musulmani siiti).
Capitala tarii este Teheranul (Tehran), situat in in partea de nord a tarii, la aproximativ 100 de km de Marea Caspica, in Podisul Iranian, la 1 200-1 700 m altitudine. Este inconjurat de rauirile Karaj si Jajrud si dominat de varful vulcanic Damavand (5669 m) si lantul Elburs. Are o suprafata de 280 km² si o populatie de 6 000 000 locuitori impreuna cu suburbiile si orasele- satelit. Fondat in secolul XII, el este distrus de mongoli la inceputul secolului XIII si reconstruit apoi, Teheranul se impune in Evul Mediu ca un insemnat centru comercial, devenind in 1788 capitala Persiei. Astazi, este cel mai important nod de transporturi si centru industrial al tarii. Teheranul are ca principale centre de atractie palatele Golestan, Saad Abad si Palatul de Marmura, moscheile Sayyd Nasruddin, Hazr Abud Azim, Separ-Salar si Moscheea de Aur. Orasele mai importante ale Iranului sunt : Isfahan, Mashhad, Tabriz, Shiraz, Kermanshah, Abadan, Qom, Ahvaz, Rasht, Yazd, Hamadan si Rezaiyeh.
Persana reprezinta limba oficiala in stat. Ea apartine grupului iranian al familiei de limbi indo-europene, fiind influentata in evolutia sa de limba araba (indeosebi de vocabular). Foloseste alfabetul cu caractere arabe. Este impartit in 14 provincii numite « ostan ». Ziua nationala a Iranului este ziua de 11 febuarie. Moneda nationala este Rialul care este egal cu 100 de dinari.
In mileniul III.e.n., in sud-estul Iranului de astazi, ia fiinta statul Elam (cu capitala la Susa), puternic influentat de civilizatia mesopotamiana. La sfarsitul mileniului II i.e.n., pe teritoriul Iranului se stabilesc triburile indo-europene ale mezilor si persilor venite din nord. Statul Media ia fiinta in secolul VIII i.e.n. si cunoaste sub Ciaxare (625-585 i.e.n.) o epoca de glorie. Cirus al II-lea (559-530 i.e.n), regele persilor, , supune Media si intemeiaza Imperiul Persan (dinastia Ahemenizilor), care, sub Darius I (522-486 i.e.n) atinge apogeul puterii sale. Imperiul Ahemenid se intinde de la Indus pana la Egipt si Tracia, esuînd insa in secolul V i.e.n. in incercarea de cucerire a Greciei (infrangerile de la Marthon-490, Salamina-480 si Plateea-479 i.e.n). Alexandru cel Mare cucereste in 334-330 i.e.n Imperiul Persan. Dupa un secol de apartenenta la Regatul Seleucid, Iranul devine nucleul regatelor partilor (240 i.e.n.-226 i.e.n) si sasanizilor(226 -651 e.n.), state puternice in vesnica rivalitate cu Imperiul Roman. Cucerit de arabi (635-651 e.n), statul adopta islamismul, dar se desprinde treptat, in secolele IX-X, din Califatul Arab. In 1258 sufera o pustiitoare invazie mongola. Ismail I (1499-1524), intemeietorul dinastiei Sefavizilor, pune bazele unui nou stat iranian centralizat, care cunoaste o mare stralucire sub Abbas I cel Mare (1588-1629). In 1772 dinastia Sefavizilor este inlaturata de afgani, iar Persia este cucerita in 1736 de otomanul Nadir-sah (1735-1747). In timpul dinastiei Kadajarilor (1779-1925), Persia cunoaste o perioada de declin. In razboaiele cu Rusia (1804-1813 si 1826-1828), pierde Georgia, Daghestanul, Azerbaidjanul de Nord si Erevanul. In a doua jumatata a secolului XIX, influenta britanica si rusa devin predominante, cele doua state impartind Persia prin Tratatul din 1907 in doua zone de influenta. La inceputul secolului XX(1905-1911) are loc o revolutie antifeudala si antiimperialista. Dinastia Kadjarilor este detronata in 1925, iar Reza-Khan devine sah al Persiei. Persia adopta in 1935 denumirea statala de Iran. La mijlocul lui 1978, datorita deteriorarii situatiei economice, arestarii unor demonstranti si a unor lideri religiosi, se extind miscarile antiguvernamentale laice si religioase in majoritatea provinciilor tarii. La 8 septembrie 1978 este introdusa legea martiala si sunt operate numeroase arestari. La 16 ianuarie 1979, sahul Mohammad Reza Pahlavi paraseste tara lasand un Consiliu de Regenta, care se autodizolva mai tarziu. Liderul religios siit iranian, ayatolahul Khomeini, reintors dupa 15 ani de exil, preia conducerea Consiliului Revolutionar Islamic. Noul guvern ia masuri pentru refacerea economica a tarii.
Iranul este o republica parlamentara, potrivit Constitutiei aprobate prin referendum in 3 decembrie 1979. Presedintele este ales prin vot direct pe o perioada de 4 ani. Autoritate suprema in stat o reprezinta liderul religios. Presedintele actual al Iranului este Mohammad Khatami.
Relieful este dat de un intins podis, Podisul Iranian, inconjurat de munti inalti : in nord, lantul Elburs care atinge inaltimea maxima de 5669 m in vulcanul stins Damavand, in nord-est se afla Muntii Khurasan iar in vest si sud-vest se intinde lantul Zagros (4548 in varful Zardkur) si este continuat de Muntii Zaristan si Fars. Podisul Iranian, cu altitudini ce variaza intre 300 si 1800 m, este in cea mai mare parte ocupat de doua intinse deserturi-Dasht-i-Kavir si Dasht-i-Lut. Clima este deosebit de arida in podis, cu ierni foarte reci si veri calde iar precipitatiile sunt extrem de scazute (100 mm/an la Teheran). In regiunile periferice si de coasta din nord (de-a lungul Marii Caspice) si sud (Golful Persic) clima este mai umeda si favorizeaza culturi de tip tropical. Pe munti cad precipitatii bogate sub forma de zapada. Reteaua hidrografica este saraca, cursrile de apa fiind in cea mai mare parte sezoniere ; principalul rau este Karun. In cea mai mare parte vegetatia are un caracter stepic sau semidesertic. Tarmurile cu precipitatii suficiente, sunt acoperite de paduri cu aspect tropical. Versantul nordic al Elbursului este ocupat de paduri de stejar, fag, tisa si numeroase specii mediteraneene. Fauna cuprinde leul, pantera, tigrul, pisica salbatica, sacalul, lupul, vulpea, hiena, mangusta, muflonul, ibexul, gazela persana s.a.
Economia Iranului este bazata pe industria petrolului si pe agricultura irigata. Principalele culturi sunt cele de grau, orez, sfecla de zahar,bumbacul, curmali si citrice. Se cresc ovine si caprine.