Etnia tătară din România - Situaţia actuală

www.divers.ro

Potrivit recensămîntului din anul 2002, numărul tătarilor din România este de 24.137 persoane (0,11% din totalul populaţiei României), stabil faţă de cel înregistrat la recensămîntul din 1992, respectiv 24.596 (0,11%). Cei mai mulţi etnici tătari trăiesc în judeţele dobrogene Constanţa şi Tulcea, iar numai o mică parte în municipiul Bucureşti.

Din diverse motive, inclusiv raportul cu organizaţia turcilor, reprezentanţi ai minorităţii tătare estimeaza un număr aproape dublu de etnici, de circa 55 000 de persoane.
Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ia fiinţă Uniunea Democratică Turco-Musulmană din România, care se dorea a fi o ''organizaţie etno-confesională a populaţiei turco-tătare din România''. Dar la scurt timp, UDTMR se diviza în Uniunea Democratică Turcă din România şi Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România. În 1995 apare şi Federaţia Turcă şi Tătară.

UDTTMR este o organizaţie etno-confesională care şi-a propus să militeze pentru "propăşirea neamului tătăresc prin renaşterea spiritualităţii specifice", reluînd legăturile cu tătarii din Crimeea şi din alte ţări.

Uniunea dispune de 22 filiale, în cele mai importante localităţi cu populaţie tătărească: Constanţa, Medgidia, Mangalia, Valu lui Traian, Bucureşti, Techirghiol, Basarabi, Ovidiu, Braşov, Tulcea şi altele.




De-a lungul anilor UDTTMR a avut mai mulþi reprezentanţi parlamentari, în prezent fotoliul de deputat al Uniunii fiind ocupat de Aledin Amet. Mai meritã menþionat cã la alegerile locale din 2004, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco Musulmani a obţinut trei mandate de primar.
Tătarii din România s-au solidarizat în 1998 cu fraţii lor din Crimeea, protestând faţă de modul în care aceştia sunt trataţi de autorităţile ucrainene. Cu cîteva zile înainte de alegerile din Ucraina, unii din cei
400 000 de tătari ucraineni au protestat în capitala Crimeei, Simferopol, cerând cetăţenia ucraineană pentru a putea vota, dar intervenţia în forţă a poliţiei s-a soldat cu răniţi.

Tătarii din România se consideră o parte a diasporei tătarilor Crimeei. Ca urmare, UDTTM a trimis un apel Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului Republicii Ucraina cerând soluţionarea imediată a problemelor interetnice, conform normelor de drept internaţional.

UDTTM a luat poziţie şi faţă de eventuale tentative de penetrare a fundamentalismului islamic în comunităţile musulmane din România. În 1998, reprezentanţii în Parlament ai Uniunii Democrate Turce din România şi ai UDTTMR - Osman Fedbi şi Şaganai Nustet - au făcut sesizări la ministrul Justiţiei, SRI şi Parchet asupra înfiinţării ilegale a Comunităţii Turce din România, însă nu a fost luată nici o măsură. Cei doi deputaţi aduceau la cunoştinţă că se intenţiona înfiinţarea unei organizaţii etno-confesionale a musulmanilor din România girată ”după informaţiile credibile pe care le deţineau, de unele formaţiuni religioase extremiste din exteriorul ţării - Iran, Sudan, Turcia”. Asociaţia ”Comunitatea Turcă din România” primise avize favorabile din partea Ministerului Culturii şi Ministerului Afacerilor Externe, dar sesizată de conducerile UDTR şi UDTTMR, în mai 1998, Ambasada Turciei din Bucureşti nu a recunoscut ca valabilă asociaţia.

În contextual atentatelor de la 11 septembrie 2001, deputatul de la acea datã, Sali Negiat, reprezentant al UDTTMR a confirmat acest punct de vedere. El a dezvăluit într-o conferinţă de presă că unele organizaţii fundamentaliste islamice au încercat, în 1990, să se infiltreze în uniunea turco-tătară. Tentativele au aparţinut unei asociaţii de studenţi din Sudan de a introduce în UDTTMR "anumite materiale de un anumit gen", solicitând, în anii 1990 şi 1991, traducerea şi publicarea lor. El a precizat că Uniunea pe care o reprezintă a respins colaborarea cu aceste organizaţii care susţineau fundamentalismul islamic. Deputatul a făcut referire la rapoartele SRI din acei ani, potrivit cărora "în Dobrogea, au fost încercări de înfiltrări ale organizaţiilor fundamentaliste islamice". El a mai apreciat că islamul, ca religie, nu este vinovat de terorismul mondial