Afghanistan

Denumirea oficiala este Da Afghanistan Dimukratik Jomhuriyat(Republica Democratica Afghanistan).Denumire care a fost din nou reintrodusa dupa caderea regimului taliban. Afghanistanul este situat in partea central-sudica a Asiei intre 29°22´-38°30´ latitudine nordica si 60°28´-74°52´ longitudine estica. Se invecineaza cu Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, China, Pakistan si Iran..
Are o suprafata de 650 000 de km² si o populatie de 21 472 000 de locuitori(1996) avand densitatea de 33 de loc/km². Populatia este compusa in majoritate de afghani(pashtuni)-60%, tadjici-30%, uzbeci-5%, hazarahi-3% s.a. Ea se concentreaza pe vaile principalelor rauri, in depresiunile din zona central-estica si la poalele nordice ale regiunilor montane. In sud-vest, populatia este foarte redusa(3-5 loc/km²) ; 17% din populatie practica nomadismul. Si in aceasta tara, islamismul detine ponderea cea mai mare(98%), 9/10 fiind musulmani suniti, restul fiind siiti.
Capitala tarii este Kabul. Este situat in estul tarii la 1 800 metri altitudine, intr-o depresiune drenata de raul omonim. Cu o populatie de aproximativ 1 400 000 de locuitori, Kabulul are o istorie destul de scurta. Ridicat pe locul unei asezari datand din mileniul II i.e.n., Kabulul cunoaste prima epoca de inflorire in timpul lui Babur Zahir Ed-Din(1483-1530), care face din oras resedinta Imperiului Marilor Moguli. Timur Sah Durrani muta in 1775 capitala statului afghan intemeiat de predecesorul sau, Ahmad Sah Durrani, de la Kandahar la Kabul. Datorita anarhiei instaurate de preluarea conducerii statului de talibani, Kabulul a fost radical transformat din punct de vedere economic, social, politic, cultural si religios. Datorita ideologiei lor profund islamice, Kabulul a fost radical schimbat in perioada in care acestia s-au aflat la conducere(1995-2002). Acum el se aseamana precum un oras pe cale de disparitie din pricina saraciei, a foametei si a bolilor. Orasele principale afghane sunt : Kandahar, Herat, Mazar-i-Sharif, Jalalabad, Kunduz, Beghlan, Maymana,
Limba oficiala a acestei tari este afghana(pashtu) si apartine grupului iranian oriental al familiei de limbi indo-europene ; foloseste alfabetul cu caractere arabe(varianta persana). Este impartita administrativ din 30 de provincii numite « vilayat ».
Afghanistanul are o istorie destul de zbuciumata. Populat de triburi iraniene incepand cu anul 1 200 i.e.n. stapanit apoi pe rand de persi, greci, kusani, parti, sasanizi, heftaliti, teritoriul Afghanistanului, zona de tranzit intre Asia Centrala si India, este cucerit in 652 de arabi, care isi impun propria cultura si religie. Inclus initial in Califatul Arab, Afghanistanul face apoi parte (sec. IX-X) din statul Tahirizilor, Safarizilor, Samanizilor, pentru a deveni in secolele X-XII nucleul statului Ghaznavizilor, apoi al Ghurizilor. In secolele XIII-XIV, Afghanistanul cunoaste pustiitoarele invazii mongole(Ginghis-Han, Timur Lenk), apoi in secolele XVI-XVII este impartit intre Persia si Imperiul Marilor Moguli. Statul afghan independent ia nastere la mijlocul secolului XVIII in timpul domniei lui Ahmad Sah(1747-1773) care cucerste si Kasmirul, Punjbul, Belucistanul, unele parti din Uzbekistan si Tadjikistan. Slabirea autoritatii centrale, pierderea la inceputul secolului al-XIX-lea a cuceririlor din Iran si nordul Indiei fac ca Afganistanul sa devina o tinta a tendintelor expansioniste ale Persiei, Marii Britanii si Rusiei. In ciuda rezistentei populare eroice din timpul razboaielor afghano-engleze(1839-1842 si 1878-1880), Marea Britanie instaureaza in 1880 protectoratul asupra tarii. In 1893 este fixata pe baza acordului anglo-afghan granita de est a statului(« Linia Durand »). La 28 februarie 1919 Afganistanul isi proclama independenta, respinge interventia militara engleza(mai-iunie 1919), obtine prin Tratatul de la Rawalpindi(9 februarie 1919) recunoasterea oficiala a neatarnarii si paseste lent pe calea modernizarii vietii economice, sociale si politice. In al doilea razboi mondial ramane neutru iar dupa razboi practica o politica de nealiniere si sunt elaborate 3 planuri cincinale. La 17 iulie 1973, Mohammad Zahir Sah, aflat in Italia, este inlaturat, monarhia este abolita si Afghanistanul se proclama republica. In anii ’80, Afghanistanul este invadat de U.R.S.S., care doreste sa instaureze un regim comunist pro-rus. Dupa un indelungat si sangeros razboi, U.R.S.S.-ul este nevoit sa-si retraga trupele de pe teritoriul afghan. In 1992, presedintele tarii este ales Burhanuddin Rabbani, care conduce doar pana in 1995 fiind inlaturat in urma loviturii de stat a talibanilor, care introduc un regin extrem de dur si ideologic. In urma atentatelor din 11 septembrie 2001, regimul taliban este inlaturat de Coalitia Internationala Antiterorista si este introdusa o conducere interimara in fruntea tarii avand sarcina de a reface tara.
Relieful tarii este variat, predominant muntos. Cei mai semeti munti sunt Muntii Hindu Kush, situati in nord-estul Afghanistanului. Ei sunt continuati spre vest de Muntii Koh-i-Baba din care se desprind, separate prin vai longitudinale, 3 ramuri principale : Band-i-Turkestan, Safedkoh-Paropamisus si Siahkoh. Inaltimile acestora depasesc frecvent 3 500 de metri. In est, muntii Kohistan-i-Sulaiman, Toba kakar si Kwaja Amran formeaza granita cu Pakistanul si inchid spre sud podisul inalt Ghazni-Kandahar(2 000 m). La poalele nordice ale Muntilor Hindu-Kush se intinse o campie inalta piemontana, traversata de Amudaria si afluentii sai. Partea de sud-vest este formata din campiile nisipoase-pietroase(pustiuri)-Dasht-i-Margo si Registan. Din punct de vedere climatic, zona montana apare ca o « insula umeda »(500 mm/an) inconjurata de sectoare cu ariditate accentuata. Temperaturile sunt mai scazute in zona inalta, in timp ce in restul tarii, toate temperaturile medii lunare sunt pozitive, verile fiind sufocante(media de 32°). Ultimele influente ale musonului indian se resimt in est si sud-est. Raurile mai importante sunt Amudaria, Murghab, Helmand, Khashrud, Faragrud. Raul Harutrud se indreapta catre mlastinile sarate Hamun(la granita cu Iranul). Toate raurile au un regim de scurgere variabil, cu frecvente inundatii primavara. Vegetatia este in mare parte ierboasa ; padurile ocupa suprafete mai extinse in muntii din partea central-estica si sunt formate din specii de migdal, fag, fistic, pini, ienuperi si deodari(cedrii de Himalaya). Fauna este variata si cuprinde gazele, mufloni, arhari, leoparzi, hiene s.a.
Economia Afghanistanului este in curs de dezvoltare si dispune de variate resurse de subsol. Acestea sunt partial cunoscute si valorificate(exceptie gazele naturale) datorita tehnologiei aproape inexistente in aceasta tara inapoiata economic.