Omorata cu pietre?! Militanta Farah Salka vorbeste despre viata femeilor arabe

Preluat din Garbo

Saptamana trecuta, Sakineh Mohammadi Ashtiani, o femeie iraniana a scapat de moartea prin bataia cu pietre, datorita unei masive campanii internationale. Femeia poate sa fie insa executata in orice clipa, prin alte metode.

Acest caz nu putea trece neobservat pentru Garbo. De aceea, pentru a primi o explicatie cat mai clara si mai in tema despre situatia femeilor din Orientul Mijlociu si despre aceste practici extrem de dure care ne intorc chiar cu mii de ani in timp, am luat legatura cu Farah Salka de la organizatia pentru apararea drepturilor femeilor arabe, Nasawiya (din Liban). Libanul este totusi un caz aparte in lumea musulmana, o tara mai apropiata de valori occidentale, in ciuda zbuciumului sau intern si al instabilitatii geo-politice din zona, de aceea poate, organizatiile pentru apararea drepturilor omului sunt mai sonore aici.

“Omorarea prin lovirea cu pietre este specifica Iranului. Aceasta practica nu este prezenta in toata lumea araba. Dar, da, <> se intampla peste tot aici in regiune, sunt diferite in implementare, dar se intampla in mod curent”, spune Farah.

“Cazul acestei femei nu este surprinzator. Situatiile in care femeile si corpurile lor sunt controlate de catre familie, soti, legi, de catre intregul sistem sunt o problema de zi cu zi aici. Se intampla tot timpul iar noi (n.r. organizatiile pentru apararea drepturilor femeilor si media internationala), avem tendinta de a observa aceste lucruri doar prin prisma unor cazuri particulare ca acesta, care este de fapt, un varf al icebergului. Chiar si femeile care nu sunt batute cu pietre sunt judecate in fiecare zi, sunt afectate de represiune si de multe ori traiesc tortura (la propriu si la figurat) in timpul vietii lor, din cauza traditiilor, religiei si sistemului patriarhal, a legilor care au putere de viata si de moarte asupra lor”, spune Farah despre lumea islamica.

Cazul lui Sakineh Mohammadi Ashtiani

Femeia de 43 de ani a scapat de omorul prin lovituri cu pietre, pedeapsa pentru adulter, datorita unei campanii internationale pe care au demarat-o copiii ei in varsta de 22 si 17 ani si care spun ca mama lor este nevinovata. Ei descriu aceasta sentinta ca pe un adevarat cosmar.

Potrivit codului penal iranian, omorul prin lovituri cu pietre se intampla prin ingroparea acuzatei/acuzatului pana la piept, iar pietrele care sunt aruncate trebuie sa fie suficient de mari astfel incat sa provoace durerea, dar nu atat de mari incat sa ucida pe loc.
Chiar daca a scapat de aceasta forma de pedeapsa capitala, femeia poate sa fie spanzurata in orice clipa. Circumstantele cazului lui Ashtiani nu sunt o exceptie in Iran, potrivit Amnesty International. "Majoritatea celor condamnati la moarte prin lapidare sunt femei, care sufera disproportionat in urma unei astfel de pedepse".

Femeia, originara din orasul Tabriz, din nordul tarii, a fost condamnata pentru adulter in 2006. Ea a fost obligata sa marturiseasca, dupa ce a fost supusa la 99 de lovituri de bici, a spus avocatul pentru drepturile omului Mohammad Mostafaei. Ulterior, ea si-a retractat declaratia si a negat ca ar fi facut ceva gresit. Condamnarea sa nu s-a bazat pe marturisiri, ci pe parerea a trei dintre cei cinci judecatori care s-au ocupat de caz, potrivit lui Mostafaei. Ea a cerut iertare din partea judecatorilor, dar acestia i-au refuzat-o. (9am.ro)

Acest caz a facut furori la nivel international, milioane de oameni, organizatii pentru apararea drepturilor omului si departamentele de externe ale celor mai puternice state au condamnat aceasta practica si au cerut sistarea acestui tip de pedeapsa, ca si crutarea vietii lui Ashtiani. Fotografia femeii s-a afalat pe prima pagina a celor mai importante cotidiene. Lumea intreaga in cor a condamnat sentinta care i-a fost data femeii iraniene.

In acest moment o petitie impotriva lapidarii a fost lansata pe internet si a strans peste 200 de mii de semnaturi din intreaga lume. ”Curajosii copii ai lui Sakineh au lansat aceasta campanie, pentru a arata cat de mult conteaza condamnarea unanima la nivel international si ca aceasta produce efecte, de aceea, semneaza petitia si trimite-o tutur, pentru a transforma acest gest disperat al unei familii intr-o miscare capabila sa opreasca bataia cu pietre pentru totdeauna!”, incurajeaza aceasta petitie initiata de organizatia The World in Action. (Semneaza si tu!)
 
Si stiti ce ii “indreptateste” pe acei oameni sa omoare cu pietre o alta fiinta? Vorbele profetului Mohamed. Asta ca sa vedem cat de puternice sunt religia si practica traditionala ce sunt sedimentate intr-o societate…

“Trebuie sa muncim mult si sa facem multe presiuni pentru a schimba un astfel de sistem si pentru a salva pe oamenii care se confrunta cu situatii similare”, imi mai spune Farah, luptatoarea pentru drepturile femeilor arabe.
Aici, acolo, peste tot in lume…

E adevarat ca ne dezgusta profund aceasta practica. Ca ne simtim bine-cuvantate pentru ca nu ne-am nascut intr-o astfel de lume, dar sa stiti ca fiecare femeie de la noi din tara care traieste momente de violenta domestica in casa ei, nu este cu mult diferita de femeia iraniana care este omorita cu pietre in vazul tuturor. Aceasta este singura diferenta, si poate printre putinele forme de “evolutie” fata de ceea ce se intampla in societatea islamica, profund religioasa; acolo violenta si controlul exercitate impotriva femeilor sunt publice, acceptate legal, pe cand aici ascundem aceste realitati si nu vrem sa le vedem atunci cand se intampla.

Mi-am dat seama de acest fapt, citind mai departe raspunsurile lui Farah Salka de la organizatia pentru apararea drepturilor femeilor din Orientul Mijlociu, "Nasawiya".

Iata ce mi-a spus ea despre situatia femeilor din tara ei. “Libanul este considerat cea mai avansata tara din perspectiva drepturilor omului si ale femeilor, dintre toate tarile din regiune. Din exterior arata ca o tara foarte moderna, cool, dar realitatea vorbeste altfel. Hartuirea sexuala, violenta domestica, rasismul impotriva femeilor emigrante care au venit aici ca sa lucreze, imaginea deteriorata a femeilor din mass-media si multe alte lucruri pot fi mentionate. Legile sunt depasite. De exemplu, femeile nu sunt lasate sa garanteze nationalitatea libaneza a copiilor sau a sotilor lor. Alte legi, de exemplu cele ale statutului personal sunt foarte discriminatorii. Traim practic, intr-o societate discriminatorie, profund patriarhala”.

Cred ca in Romania, nu suntem prea departe de aceste realitati; din pacate, in ceea ce priveste drepturile si viata femeilor de aici, nu suntem prea departe de lumea islamica. Si va rog, nu va ganditi neaparat la ceea ce este in jurul vostru, in mediul urban mult mai occidentalizat (desi avem multe de spus si in acest caz), ganditi-va si la milioanele de femei care traiesc la sate, care respecta randuiala traditionala, ele cele care nu au voie sa intre in biserica dupa ce tocmai au nascut …