O stafie bântuie Europa - islamul

Sursa: Ziarul de Mureş

"Suntem în război cu fascismul musulman!". Aceasta este starea de spirit care domneşte în opinia publică olandeză, aflată încă sub şocul dramaticelor evenimente care au însoţit omorârea regizorului Theo Van Gogh. Cineastul a fost ucis în centrul capitalei Amsterdam, pe 2 noiembrie, în timp ce se îndrepta spre studio, pentru a finaliza editarea unui film despre politicianul populist Pim Fortuyn, asasinat în urmă cu doi ani. Pe corpul regizorului, care avea gâtul tăiat, poliţiştii au găsit o scrisoare de ameninţare la adresa mai multor politicieni olandezi, printre care figura şi deputata Ayaan Hirsi Ali, cunoscută pentru opoziţia sa faţă de radicalismul islamic. La scurt timp, forţele de ordine l-au identificat pe asasin - Mohammed Bouyeri, un olandez de 26 de ani, de origine marocană - şi au arestat mai mulţi membri ai unei reţele islamice. În timpul interogatoriului, tânărul şi-a motivat gestul prin faptul că, activitatea lui Theo Van Gogh era blasfemiatoare la adresa islamului. Cu numai câteva luni în urmă, la televiziunea naţională fusese difuzat ultimul film ar regizorului - "Submission" (Supunere), având ca subiect abuzurile la care sunt expuse femeile musulmane în cadrul căsătoriei, în numele obedienţei faţă de preceptele lui Mahomed. Pentru a avea un impact cât mai mare, filmul conţine o serie de scene extrem de plastice: de exemplu, textele din Coran care propovăduiesc violenţa în familie sunt proiectate pe trupul gol al unei femei. Scenariul a fost scris de Ayaan Hirsi Ali, o deputată olandeză de origine somaleză, de 34 de ani, care a fugit din ţara sa după ce a refuzat o căsătorie impusă de părinţii ei. Datorită poziţiei sale tranşante faţă de islamismul radical, Ayaan Hirsi a avut o ascensiune politică spectaculoasă. Iniţial, ea a făcut parte din Partidul Laburist, dar a demisionat din această formaţiune, pe care a acuzat-o că este prea "moale" faţă de extremişti, şi s-a înscris în Partidul Conservator. După difuzarea filmului, atât Ayaan Hirsi, cât şi Theo Van Gogh au primit ameninţări cu moartea, fiind acuzaţi că îi "terorizează pe musulmani şi islamişti".
Dinte pentru dinte
Punerea în practică a ameninţărilor islamiştilor a deschis cutia Pandorei. Olanda, recunoscută pentru tradiţiile ei liberale şi tolerante, a devenit peste noapte scena unor violenţe în lanţ. Zeci de moschei şi şcoli musulmane de pe cuprinsul ţării au fost atacate şi incendiate, după ce adjunctul primului-ministru, Gerrit Zalm, a declarat război împotriva fundamentalismului islamic, Forţele de ordine au declanşat operaţiuni anti-teroriste de anvergură, iar moscheile au fost puse sub supraveghere. Revărsarea de furie a olandezilor a fost atât de mare, încât un site internet dedicat exprimării condoleanţelor pentru moartea lui Van Gogh a fost închis în urma unei avalanşe de mesaje rasiste. În replică, musulmanii au încercat să incendieze mai multe biserici. La agravarea tensiunilor a contribuit mesajul unei grupări islamiste, care a ameninţat guvernul şi poporul olandez că "vor plăti scump represaliile asupra musulmanilor." Într-un comunicat publicat pe un site internet, "Brigada martirului Omar Al-Moktar, departamentul pentru informaţii din Europa", a mai cerut autorităţilor "să oprească programele canalelor de televiziune olandeze ostile musulmanilor, pe care le finanţează pentru a distruge reputaţia musulmanilor şi a-i prezenta drept terorişti".
Şcoala Jihadului
Analiştii politici sunt de părere că evenimentele din ultimul timp au două cauze: radicalizarea lumii musulmane după atentatele din 11 septembrie şi erodarea îndelungatei tradiţii olandeze de moderaţie şi toleranţă rasială şi religioasă. Ancheta poliţiei a relevat faptul că asasinul lui Theo Van Gogh a început să se implice în mişcarea islamică radicală la vârsta de 18 ani. Tânărul Mohammed Bouyeri frecventa moscheea El Tawheed, considerată epicentrul extremismului islamic din Amsterdam. De altfel, la slujbele ţinute în această moschee au participat şi o parte din complotiştii atentatelor din 11 septembrie, inclusiv conducătorul teroriştilor, Mohammed Atta. Moscheea a mai fost asociată cu fundaţia de caritate saudită, Al Haramain, pe care oficialii americani şi saudiţi o acuză că sprijină terorismul islamic. Mai mult, cercetările au dezvăluit că Mohammed Bouyeri intrase în contact cu un nucleu dur de activişti islamici, aflaţi sub supravegherea serviciilor de informaţii olandeze.
Cazul lui Mohammed este reprezentativ pentru falia care s-a căscat între populaţia autohtonă şi comunitatea musulmană din Olanda, care numără 900.000 de membri, dintre care 300.000 de origine marocană.
Lumi paralele
Experţii susţin că rădăcina problemei nu este una economică, ci culturală. Ei cred că proiectul construirii unei societăţi multiculturale a dat greş, din cauză că imigranţii musulmani sunt refractari la valorile liberale olandeze. În mod paradoxal, la izolarea musulmanilor de restul comunităţii a contribuit sistemul de asistenţă socială foarte generos, care le-a oferit imigranţilor arabi o autonomie financiară totală. În marea majoritate a cazurilor, copiii olandezilor de origine marocană vorbesc acasă doar în berberă sau arabă, astfel că atunci când ajung la şcoală pornesc în viaţă cu un handicap important. Cum valorile culturale şi normele sociale promovate de islam sunt net diferite de liberalismul olandez, mulţi tineri se îndreaptă spre radicalismul islamic. La rândul lor, imigranţii arabi sosiţi în anii '60 şi '70 acuză o lipsă de cunoaştere şi de respect faţă de normele sociale şi culturale islamice şi se plâng că scopul guvernului este asimilarea totală. În plus, ei se simt ofensaţi de faptul că oficialităţile îi etichetează dept "străini", deşi s-au născut şi au fost educaţi în Olanda. Toate aceste tensiuni fuseseră remarcate de Theo Van Gogh, care nu a ezitat să-l compare pe primarul evreu al oraşului Amsterdam cu un colaboraţionist al naziştilor, pentru că a adoptat o atitudine "moale" faţă de islam după atentatele din 11 septembrie. Părerile regizorului erau împărtăşite de majoritatea olandezilor, aşa cum a reieşit, de altfel, şi din declaraţiile participanţilor la funeraliile cineastului: "Am aşteptat prea mult înainte de a spune adevărul despre imigranţii musulmani. Nimeni nu a vrut să se confrunte cu această problemă. Theo spunea exact ceea ce gândeau oamenii",
Integrare
sau dezintegrare
Cuvântul de ordine este acum integrarea. Tot mai multe figuri publice cer grupărilor musulmane să accepte valorile liberale ale societăţii în care trăiesc şi cheamă guvernul să ia măsuri ferme în cazul în care musulmanii refuză să facă acest lucru de bunăvoie. Coaliţia de centru-dreapta de la putere a promis deja că va deporta peste 25 000 de imigranţi ilegali din Olanda şi că va introduce obligativitatea studierii limbii olandeze în şcoli. De asemenea, liderii religioşi ai comunităţilor musulmane vor trebui să urmeze lecţii despre cultura olandeză. Ministerul Justiţiei a declarat că va deposeda de cetăţenia olandeză orice imigrant care va fi condamnat pentru delicte teroriste, iar ministrul imigrării a anunţat limitarea fluxului de imigranţi, mai ales a celor sosiţi pe calea căsătoriilor aranjate. În plus, noii veniţi vor fi obligaţi să înveţe limba olandeză. Toate aceste măsuri l-au determinat pe Mohammed el-Assiati, preşedintele Asociaţiei Olandezilor Marocani, să declare că visul olandez al toleranţei şi moderaţiei s-a sfărâmat: "Asasinatul nu putea să vină într-un moment mai prost. Acum bate un vânt diferit. Există mult mai puţină înţelegere." De aceeaşi părere este şi Gils van de Westelaken, partenerul de afaceri şi prietenul lui Theo van Gogh, care susţine că Olanda şi-a pierdut busola:" Aici, în numele toleranţei. o mulţime de chestiuni dificile nu au fost discutate niciodată. Moartea lui Theo este un "accident" care aştepta să se întâmple. Dacă va apărea un lider de dreapta cu carismă, nu se ştie în ce direcţie o vom lua. Avem o tradiţie tolerantă de 400 de ani, dar deşi suntem mândri de această imagine, ea nu reflectă în întregime realitatea."
Taifunul musulman
Undele de şoc ale cutremurului de pe scena politică olandeză au fost resimţite în toate capitalele Europei Occidentale, mai ales că asasinarea lui Theo Van Gogh a avut loc la nici opt luni de la atentatele din Madrid, opera extremiştilor islamici marocani. Ministrul olandez al imigrării, Rita Verdonk, a avertizat ţările din din Uniunea Europeană că sunt expuse unui pericol major, din cauza radicalizării crescânde a tinerilor musulmani. Problema este agravată de faptul că, la această oră, comunităţile musulmane au cea mai mare rată de expansiune în vestul Europei, iar islamul este religia cu cea mai mare răspândire în Occident. Spre exemplu, în Franţa, musulmanii formează zece la sută din populaţie, iar islamul este a doua religie ca mărime după catolicism. 70 la sută dintre imigranţii arabi provin din Algeria, Maroc şi Tunisia, ţări în care radicalismul islamic este tot mai pronunţat. Nu întâmplător, fundamentaliştii marocani şi tunisieni au fost cei care au organizat şi executat atentatul din 11 martie 2004 din capitala Spaniei, soldat cu 191 de morţi şi peste 1400 de răniţi. La vremea respectivă, atacul a fost revendicat de Brigăzile lui Abu Hafs Al Masri, o organizaţie marocană, care a declarat că Spania a fost pedepsită pentru că s-a aliat cu Statele Unite şi Marea Britanie în lansarea unei cruciade împotriva islamului. Legăturile dintre mişcările extremiste musulmane din Europa de Vest au ieşit în evidenţă şi în cazul uciderii lui Theo Van Gogh. O parte din cei şase militanţi reţinuţi de poliţia olandeză după asasinat aveau relaţii strânse cu grupările teroriste islamice din Spania şi Maroc.
În aceste condiţii, avertismentul lansat de ministrul olandez s-ar putea dovedi tardiv. Sutele de militanţi musulmani arestaţi în ultimele luni de către forţele de ordine din Vest reprezintă doar vârful aisbergului fundamentalist islamic care, la numai trei ani de la atentatele care au ţintit Statele Unite ale Americii, se pregăteşte să lovească capitalele Europei Occidentale.


Statutul femeii în islam este consemnat în o mulţime de locuri din Coran şi Hadith (comentarii ale faptelor şi sentinţelor profetului Mahomed). Enumerăm doar câteva:
1. "Profetul a spus odată unei femei: Ai grijă cum te porţi cu soţul tău, pentru că el este cheia spre Paradisul sau Iadul tău." (Suyuti, comentariu la Coran 4:34 şi Kanz- el-'Ummal, Vol. 22, Hadith nr. 868)
2. "O, mesager al lui Allah! Ce drepturi are nevasta asupra bărbatului ei? El a răspuns: Să-i dea de mâncare după ce a mâncat, să o îmbrace după ce s-a îmbrăcat, să nu o pălmuiască peste faţă şi să nu o înjure decât în casa sa". (Sunan Ibn Magah, Kitab al-Nikah, Hadith Nr. 1850.)
3. "Femeile cinstite sunt deci ascultătoare, iar pe cele de care te temi că ar putea fi nesupuse mustră-le. pedepseşte-le să stea în pat şi bate-le."
Coran, 4:34.
4. Memorează trei lucruri de la mine, pe care le-am memorat de la profet, care a spus: "Bărbatul nu trebuie întrebat de ce şi-a bătut soţia". (Ibn Kathir, Abu Dawood, al-Nisa'I şI Ibn Magah. Comentarii la Coran 4:34)